Muzeul agentului

Municipiul Câmpina, situat pe malul stâng al râului Prahova, la punctul de confluenţă cu râul Doftana, este considerat poarta de intrare pe frumoasa Vale a Prahovei.

Prima atestare documentară a localităţii ce făcea legătura între Ţara Românească şi Transilvania apare în registrele vigesimale (de taxe vamale) ale cetăţii Braşovului la 8 ianuarie 1503.

Cunoscută în toată ţara, precum şi în Europa, pentru bogăţia subterană (aurul negru), pe vremea când România era numită „Belgia Orientului " şi Bucureştiul calificat „Micul Paris", Câmpina este ridicată la gradul de oraş (1864) printr-un decret domnesc semnat de Alexandru Ioan Cuza. Astfel, de 500 de ani, superlativele sporesc prestigiul şi frumuseţea unei localităţi curate, distinse, cosmopolite, unică în peisajul muntenesc.

Marele istoric Nicolae Iorga spunea despre Câmpina:,, Câmpina nu se vede. Cu toată aparenţa, numele nu are nimic de-a face cu câmpul!… De pe culmea cu povârnişurile prăpăstuite, intră în lungi strade de sat mare, cu multe căsuţe mărunte, aţâpite sub cuşmele sure de şândrilă, cu cerdacele scoase deasupra ferestruicilor din faţă, care par ca nişte ochi de moşneag. Strada centrală poate fi privită ca un dar al petrolului. Totul e alcătuit din contraste, o biserică a cultului catolic, patru ale bisericilor noastre, o reşedinţă de prinţ, şuierul maşinilor şi izbitura ciocanelor greoaie, frigurile scormonirii pământului după zeama neagră ce se preface în aur.”

Pe aceste plaiuri binecuvântate şi-au găsit loc de statornică sau vremelnică aşezare personalităţi ca pictorul Nicolae Grigorescu, prinţul D. B. Ştirbei, „magistrul” B. P. Haşdeu, mitropolitul Pimen, scriitorul Geo Bogza, şi poetul George Coşbuc.

Începând cu anul 1968, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 3223, aici se înfiinţează Şcoala Militară de Perfecţionare a Subofiţerilor – Câmpina, iar la 1 martie 1968 aceasta devine Şcoala Militară de Subofiţeri, deschizându-şi porţile pentru o primă serie de 500 de cursanţi.

Locul pentru amplasarea şcolii a fost ales pe vechiul domeniu al savantului chimist dr. Constantin Istrati, care fusese donat de proprietar ca parc al oraşului. În timpul celui de-al doilea război mondial se instalează aici o unitate militară germană, precum şi depozite de muniţie şi armament, fiind un important punct strategic şi militar privind accesul pe Valea Prahovei. După război redevine loc de agrement pentru câmpineni.

În cei 37 ani de existenţă şcoala a evoluat continuu. Au fost construite şi amenajate spaţii moderne de învăţământ, de cazare şi blocuri alimentare unde pot servi masa concomitent peste 1500 de cursanţi.

De asemenea, au fost amenajate terenuri de sport, săli de pregătire fizică şi recuperare şi, nu în ultimul rând, săli documentare şi laboratoare pentru toate specialităţile în care îşi desfăşoară activitatea agenţii de poliţie.

Instituţie importantă a statului contemporan, poliţia trebuie să fie în pas cu evoluţia societăţii civile.

....................

pentru mai multe informatii accesati: politiaromana.ro